Ai cumpărat un spațiu pe CNP și acum lucrezi din el ca PFA? Iată cele 2 variante

Denis Bradu
Finanial Auditor

21 apr. 2026
Zilele trecute am primit un mesaj pe site-ul Fintaxy. O arhitectă, să-i spunem Andreea, ne scria că și-a cumpărat un birou într-o clădire cu mai multe spații profesionale, că îl folosește exclusiv pentru activitatea ei de PFA și întreba simplu: „Am voie să deduc cheltuiala?" Întrebarea pare scurtă. Răspunsul, nu. Pentru că totul depinde de un singur detaliu: pe cine e factura de achiziție? Dacă ești în aceeași situație (ai cumpărat ceva imobiliar și îl folosești pentru PFA), stai lângă mine trei minute. Îți arăt ce poți face în fiecare scenariu, cu numere, fără termeni corporate.
Prima întrebare care schimbă totul
Când Andreea a ajuns la notar, agentul imobiliar i-a pus o întrebare care părea tehnică: "contractul îl facem pe persoana fizică sau pe PFA?"
În acel moment, majoritatea oamenilor răspund instinctiv "pe mine, persoana fizică", pentru că așa au cumpărat apartamentul, mașina, totul. Pare firesc.
Numai că acea secundă de decizie la notar face diferența între:
să deduci toată achiziția treptat, direct din PFA, cu zero bătaie de cap
să te încurci ani de zile în chirie fictivă sau acte de transfer între patrimonii
Nu e dramă. Ambele variante sunt legale și funcționează. Dar costă diferit, și nu vorbesc doar de bani.
Scenariul A: Factura e pe PFA
Cel mai curat caz. Contractul de vânzare-cumpărare e pe CIF-ul PFA-ului, nu pe CNP-ul tău.
Dacă ești aici, vestea bună: spațiul intră ca imobilizare corporală în PFA și se amortizează. Vestea mai puțin bună: nu deduci prețul întreg dintr-o dată, ci încetul cu încetul, pe durata de viață a clădirii.
Cât de încet?
Conform HG 2139/2004, construcțiile au durata normală de funcționare între 32 și 48 de ani. Cei mai mulți contabili aleg 40 de ani, pentru că e și media, și cea mai uzuală în practică.
Exemplu numeric, pe cazul Andreei:
Preț achiziție birou: 450.000 lei (fără TVA)
Durata amortizării: 40 ani = 480 luni
Amortizare lunară deductibilă: 450.000 ÷ 480 = 937 lei/lună
Amortizare anuală deductibilă: ~11.250 lei
Economie fiscală estimată/an (10% impozit + CASS pe baza redusă): ~2.140 lei
Nu e spectaculos. Un PFA profitabil nu simte diferența brutală la cash-flow. Dar e un drip constant care curge 40 de ani, fără să trebuiască să mai faci nimic în plus.
Ce documente ai nevoie
Contract de vânzare-cumpărare autentificat la notar, pe CIF-ul PFA
Extras de Carte Funciară pe numele PFA
Proces-verbal de recepție și punere în funcțiune
Înregistrare în Registrul-inventar al PFA
Dovada plății (extras bancar)
Amortizarea începe din luna următoare punerii în funcțiune. Deci dacă semnezi pe 10 martie și începi să lucrezi pe 15 martie, prima rată deductibilă e în aprilie.
Și încă ceva important: la PFA, amortizarea contabilă = amortizarea fiscală. Nu există jocuri duble ca la SRL. Metoda e liniară, pentru că la clădiri asta e singura permisă oricum. Fără metode degresive, fără accelerări.

Scenariul B: Factura e pe persoana fizică
Aici era Andreea. Și aici e probabil majoritatea celor care citesc articolul.
Vestea: nu poți deduce direct din PFA un bun care nu e al PFA-ului. Ar fi ca și cum ai încerca să scazi pe firma prietenului tău chiria apartamentului tău personal. ANAF spune clar: documentul trebuie emis pe numele entității care deduce.
Dar ai două variante ca să salvezi situația:
Varianta 1: Închiriezi tu, persoana fizică, către tine, PFA-ul
Sună ciudat prima dată. Nu e. Sunt două entități juridice diferite, chiar dacă amândouă au același CNP în spate.
Practic:
Semnezi un contract de închiriere între tine (PF) și PFA-ul tău
Stabilești o chirie lunară la valoarea de piață pentru zona respectivă
Înregistrezi contractul la ANAF (Declarația 212 pentru venituri din chirii)
PFA plătește chirie lunar, cheltuială 100% deductibilă
De ce e atractiv: chiria poate fi mult mai mare decât amortizarea de 937 lei/lună din exemplul de mai sus. Dacă spațiul ar închiria pe piață cu 3.500 lei/lună, aceea e cheltuiala deductibilă la PFA, nu 937.
Ce e fair să știi: chiria devine venit impozabil la tine ca persoană fizică. Se impozitează la 10%, dar cu o cotă forfetară de cheltuieli de 40% aplicată automat. Deci din 3.500 lei chirie, baza de impozitare e 2.100 lei, impozit 210 lei/lună. Tot rămâi pe plus.
De ce e varianta preferată de majoritatea: flexibilitate și protecție patrimonială. Imobilul rămâne al tău personal, neexpus creditorilor PFA-ului. La vânzare ulterioară, plătești impozitul blând pe transferul imobiliar, nu venit din activitate independentă.
Varianta 2: Transferi imobilul în patrimoniul de afectațiune al PFA
Aici intrăm într-o zonă pe care chiar și contabilii o evită. Patrimoniul de afectațiune e definit în OUG 44/2008 ca o masă patrimonială separată, adică o parte din averea ta personală pe care o "afectezi" activității economice.
În practică, e ca și cum ai crea un "buzunar fiscal" distinct în propria ta persoană. Banii, bunurile și obligațiile din acel buzunar sunt legate de PFA. Restul rămâne patrimoniu personal.
Cum se face concret
Raport de evaluare ANEVAR: un evaluator autorizat stabilește valoarea de piață a imobilului la data transferului. Nu merge pe prețul de cumpărare din 2019; merge pe cât valorează azi.
Proces-verbal de predare-primire între tine (PF) și PFA-ul tău
Înregistrare în Registrul-inventar al PFA la valoarea reevaluată
Mențiune în Cartea Funciară: partea cea mai enervantă, despre care vorbim mai jos
Notificare ANAF prin Declarația Unică sau formular D700
Din acest moment, imobilul se amortizează în PFA, dar pe valoarea de la data transferului, nu pe prețul vechi.
Implicațiile pe care nimeni nu ți le spune
Transferul în sine nu declanșează impozit. Nu e considerat înstrăinare, ci o reorganizare a propriului tău patrimoniu. Bun.
La vânzare ulterioară, însă, lucrurile se schimbă. Dacă imobilul e în patrimoniul de afectațiune, venitul din vânzare se impozitează ca venit din activitate independentă, cu 10% impozit plus CASS pe venit net. Nu ca transfer imobiliar cu cota forfetară prietenoasă de 1-3%.
Pe cifre: un imobil vândut cu 700.000 lei, cumpărat cu 500.000 lei.
Ca persoană fizică normală: impozit ~3% pe valoarea peste plafonul neimpozabil → câteva mii de lei.
Din patrimoniul de afectațiune: 10% din 200.000 lei câștig + CASS → zeci de mii de lei.
Dacă PFA e plătitor de TVA, pot apărea obligații de ajustare TVA la intrarea în patrimoniul de afectațiune. Dacă ai cumpărat inițial fără TVA deductibil (de la o persoană fizică, de exemplu), nu ai ce să ajustezi. Dacă însă ai cumpărat cu TVA și nu l-ai dedus atunci, e posibil să îl poți deduce acum. E o variabilă care cere calcul de caz.
Protecția patrimonială e mai slabă. Art. 20 din OUG 44/2008 spune că PFA răspunde cu patrimoniul de afectațiune, iar dacă acesta nu acoperă datoriile, și cu restul patrimoniului personal. Adică afectațiunea nu e un "scut" ca la SRL. E doar un rând contabil.

Comparația directă
Criteriu | Patrimoniu de afectațiune | Chirie PF către PFA |
|---|---|---|
Deductibilitate anuală | ~2,5%/an din valoare (amortizare) | 100% din chirie (valoare de piață) |
Avantaj fiscal imediat | Mic, drip pe 40 ani | Mai mare, flexibil |
Complexitate | Ridicată (ANEVAR, CF, notar, ANAF) | Medie (contract + D212) |
Risc fiscal la vânzare | Mare (10% + CASS pe câștig) | Mic (transfer imobiliar 1-3%) |
Protecție la executare silită | Slabă (răspunzi cu tot dacă nu acoperă) | Bună (imobilul stă în patrimoniul personal) |
TVA | Poate declanșa ajustări | Fără impact direct |
Timp de implementare | 2-4 săptămâni | 2-3 zile |
Partea despre notari, Cartea Funciară și de ce diferă de la județ la județ
Dacă alegi varianta cu patrimoniu de afectațiune, unul dintre pașii obligatorii e să scrii în Cartea Funciară că imobilul face parte din patrimoniul PFA-ului, conform art. 171 alin. 4 din Regulamentul ANCPI aprobat prin Ordinul 700/2014.
Aici lucrurile se complică. Nu pentru că legea e neclară, ci pentru că birocrația e.
Legal, această notare se poate face în mai multe forme: la notar, direct la OCPI, sau prin declarație la fisc. Legea nu impune o formă exclusivă.
În practică, fiecare OCPI județean are propriile reguli. OCPI Timiș, de exemplu, cere explicit ca anumite cereri să vină doar prin notar. OCPI-ul din alt județ s-ar putea să accepte cererea ta direct. Nu există un standard național.
Variantele, de la cea mai ieftină la cea mai scumpă:
Declarație la ONRC: PFA-urile sunt înregistrate la ONRC și acolo se pot declara modificări de patrimoniu de afectațiune. Cost: ~50-100 lei. Fără notar.
Cerere directă la OCPI local: suni înainte și întrebi dacă acceptă fără notar. Cost: ~120-300 lei taxe. Depinde de județ.
Prin notar: cel mai sigur, cel mai scump. Cost: 500-1.500 lei. Notarul depune cererea și se asigură că totul e formal corect.
Dacă urmează să cumperi un imobil pe persoana fizică dar știi că îl vei folosi pentru PFA, cea mai elegantă soluție e să ceri notarului încă de la actul de achiziție să includă mențiunea că bunul constituie patrimoniu de afectațiune. Se rezolvă totul într-o singură operațiune, fără drumuri ulterioare.
Deci ce alegi?
Pentru majoritatea PFA-urilor, varianta chiriei e mai bună. Trei motive:
Flexibilitate fiscală: chiria poate fi stabilită la valoarea de piață, generând o deducere mai mare decât amortizarea pe 40 de ani.
Protecție patrimonială: imobilul rămâne în patrimoniul personal, inatacabil de creditorii PFA.
Fiscalitate blândă la vânzare: rămâi în regimul transferului imobiliar (1-3%), nu în cel al activității independente (10% + CASS).
Varianta patrimoniului de afectațiune merită considerată dacă:
PFA e plătitor de TVA și vrei să deduci TVA la lucrări/renovări viitoare
Activitatea are volume foarte mari și vrei amortizare în PFA
Vrei ca imobilul să fie "oficial" parte din afacere, pentru imagine sau pentru a accesa credite pe PFA
Nu plănuiești să vinzi imobilul în următorii 10-15 ani
Și dacă am deja imobilul pe persoana fizică de ani buni?
Exact cazul Andreei. Nu e nicio problemă. Poți face oricând unul dintre cele două lucruri:
Faci un contract de închiriere între tine și PFA, pornești de mâine
Începi procedura de transfer în patrimoniul de afectațiune
Nu pierzi nimic din ce a fost până acum, doar că nu poți recupera retroactiv chirie sau amortizare pentru anii în care imobilul n-a fost formal legat de PFA.
Un ultim sfat
Indiferent de varianta aleasă, contactează un contabil sau consultant fiscal înainte de a semna ceva. Fiecare caz are particularități care pot schimba calculul:
Ești plătitor de TVA?
Ai alte cheltuieli mari la PFA care ți-ar crește deja pierderea fiscală?
Plănuiești vânzarea în orizontul 5-10 ani?
Clădirea e mixtă (parte personal, parte business)?
Răspunsurile la aceste întrebări pot inversa complet recomandarea generică de mai sus.
La Fintaxy lucrăm zi de zi pe dosare ca al Andreei: PFA-uri, arhitecți, consultanți, profesii liberale care au nevoie să-și așeze partea fiscală curat, fără să-și umple viața cu hârtii inutile. Dacă ai o situație similară și vrei o a doua opinie, scrie-ne pe fintaxy.com.
Fintaxy: AI accounting tool + contabil la 50 €/lună (vs 200-400€ în piață)
Pentru antreprenori care vor contabilitate fără stres: Fintaxy îți oferă chat AI 24/7, consultanță proactivă, notificări inteligente și interacțiune plăcută prin voce + chat. Totul 100% online, încarci facturile prin poză, vezi situația fiscală instant, totul clar și modern, special pentru SRL, PFA și startup-uri.
Cu Fintaxy:
Chat AI 24/7, orice întrebare fiscală sau cifră contabilă instant, oricând
Consultanță proactivă + notificări inteligente
100% online și simplu, încarci facturile prin poză
Interfață chat + interacțiune prin voce
Special pentru SRL, PFA și startup-uri
👉 Mai multe detalii: fintaxy.com
Articolul are scop informativ și nu constituie consultanță fiscală individualizată. Legislația poate suferi modificări; verifică întotdeauna varianta actualizată a Codului Fiscal și consultă un specialist pentru cazul tău concret.