Diana deschide un magazin de haine vintage. Ideea e simplă: cumpără haine bune de la oameni, din garderobe personale, de la vânzări de garaj, și le revinde cu un adaos. La prima achiziție se blochează: „Ce taxe plătesc când cumpăr de la o persoană fizică? Trebuie să rețin ceva? Fac factură? Cum stau cu TVA-ul?" Răspunsul scurt e liniștitor și surprinzător în același timp: la cumpărare, de regulă nu plătești și nu reții nicio taxă. Efortul fiscal real apare abia la revânzare, prin TVA. Plus câteva obligații de documente și de numerar pe care, dacă le ratezi, un control ți le transformă în amenzi. Sunt de fapt patru planuri fiscale diferite aici. Le luăm pe rând, cu articolele din Codul fiscal și cifrele din 2026.
1. La cumpărare: de regulă, zero taxă
Regula de bază: dacă hainele provin din patrimoniul personal al vânzătorului, venitul lui e neimpozabil. E art. 62 din Codul fiscal, care scoate din impozitare transferul bunurilor din patrimoniul personal. Firma cumpărătoare nu reține niciun impozit și nu declară nimic pentru vânzător.
Ca să fii acoperit la un control, ceri vânzătorului o declarație pe proprie răspundere că bunul face parte din patrimoniul lui personal și nu provine dintr-o activitate economică pentru care ar trebui să fie înregistrat fiscal. Fără declarația asta, borderoul e vulnerabil.
Excepția, când chiar reții impozit: dacă bunurile nu sunt din patrimoniul personal, adică persoana le procură special ca să ți le revândă, ca activitate de intermediere repetată, atunci sunt venituri din alte surse, impozabile. În acel caz firma reține 10% impozit la sursă în momentul plății și îl declară. Vei găsi pe forumuri vechi cota de 16%, dar aceea nu mai e de actualitate; acum e 10%. Pentru haine second-hand obișnuite, de la oameni care își golesc dulapul, cazul normal e primul: neimpozabil.
2. Statutul vânzătorului: capcana comerciantului deghizat
Vânzarea ocazională de haine uzate personale nu creează obligații pentru persoana fizică. Problema apare când vânzarea devine activitate economică, repetată și sistematică, cu scop de profit. Cineva care cumpără constant marfă ca să o revândă ar trebui să se autorizeze (PFA sau SRL) și să își declare veniturile. ANAF se uită la frecvență, la profit și la intenția de revânzare.
De reținut: prin directiva europeană DAC7, platformele de tip Vinted sau OLX raportează deja la ANAF vânzătorii care depășesc circa 30 de tranzacții pe an sau un anumit prag valoric.
Pentru tine, ca firmă cumpărătoare, riscul e să cumperi sistematic de la un comerciant deghizat. Declarația pe proprie răspundere plus borderoul te protejează, dar dacă achiziționezi mereu cantități mari de la aceeași persoană, ANAF poate reîncadra relația și pretinde documente fiscale reale. Deci diversifică și păstrează dovezile.
3. TVA la revânzare: regimul marjei (art. 312), miezul fiscal
Aici e adevărata taxă. Dacă firma e plătitoare de TVA și revinde haine cumpărate de la persoane fizice (care nu au TVA), se aplică regimul special al marjei pentru bunuri second-hand, reglementat de art. 312 din Codul fiscal.
Ce înseamnă concret:
TVA se aplică doar pe marja de profit, adică diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, nu pe toată valoarea. Se calculează cu cota standard aplicată la marjă, prin formula 21/121.
La achiziție nu ai TVA deductibilă, fiindcă persoana fizică nu îți facturează TVA. E normal, pentru că plătești TVA doar pe marjă, nu pe tot.
Factura de vânzare trebuie să poarte mențiunea „regimul marjei, bunuri second-hand" și nu ai voie să evidențiezi TVA-ul separat pe ea.
Ții evidență separată (jurnal de cumpărări și de vânzări) pentru bunurile în regim de marjă.
Un exemplu simplu. Cumperi o geacă cu 20 lei și o vinzi cu 50 lei. Marja e 30 lei. TVA de plată e 30 × 21/121, adică aproximativ 5,21 lei. În regim normal, ai fi plătit TVA pe toți cei 50 lei. Avantajul regimului de marjă e substanțial.
Iar dacă firma e neplătitoare de TVA, adică sub plafonul de scutire de 395.000 lei pe an (majorat în septembrie 2025 de la 300.000 lei), nu se pune deloc problema TVA la vânzare până când atingi plafonul.
4. Documente, numerar și deductibilitate
Documentul obligatoriu la achiziție e borderoul de achiziție (formular cod 14-4-13). Trebuie să conțină datele vânzătorului (nume, CNP, adresă, semnătură), plus descrierea bunului, cantitatea și prețul. Fără identificarea vânzătorului, borderoul nu e valabil.
Alături de borderou, ai nevoie de declarația pe proprie răspundere privind patrimoniul personal și de nota de recepție (NIR), pentru intrarea efectivă în gestiune.
Deductibilitatea: cheltuiala cu marfa e deductibilă doar dacă faci dovada intrării în stoc. Profitul din revânzare se impozitează normal, fie ca microîntreprindere (impozit pe venituri), fie cu impozit pe profit, în funcție de regimul firmei.
Numerarul: plata către persoana fizică e plafonată la 10.000 lei pe zi de persoană, conform Legii 70/2015. Ce depășește se plătește doar prin bancă. Iar fragmentarea sumei, ca să încapă în plafon, e interzisă și se sancționează.
Tabel: pe scurt, cine ce datorează
Plan fiscal | Regula | Ce faci |
|---|---|---|
Impozit la achiziție | de regulă zero (patrimoniu personal, art. 62) | borderou + declarație pe proprie răspundere |
Excepție impozit | 10% stopaj dacă vânzătorul face activitate economică | reții și declari impozitul |
Statut vânzător | risc de reîncadrare la vânzări repetate (DAC7) | diversifici, păstrezi dovezile |
TVA la revânzare | regim de marjă, TVA doar pe adaos (21/121) | mențiune pe factură, evidență separată |
Numerar | max 10.000 lei/zi/persoană | peste, prin bancă; fără fragmentare |
Ce faci concret, pas cu pas
La fiecare achiziție, întocmești borderoul de achiziție cu datele complete ale vânzătorului.
Ceri declarația pe proprie răspundere că hainele sunt din patrimoniul personal.
Faci NIR și intri marfa în gestiune, ca să fie cheltuiala deductibilă.
Plătești cash maximum 10.000 lei pe zi de persoană, restul prin bancă.
La vânzare, dacă ești plătitor de TVA, aplici regimul marjei și pui mențiunea pe factură.
Urmărești plafonul de 395.000 lei; când îl depășești, te înregistrezi în scopuri de TVA.
Întrebări scurte
Trebuie să rețin impozit când cumpăr de la o persoană fizică? De regulă nu, dacă hainele sunt din patrimoniul personal și ai declarația. Da, 10% reținut la sursă, doar dacă persoana face de fapt comerț.
Plătesc TVA pe toată valoarea când revând? Nu, dacă aplici regimul marjei: TVA doar pe adaosul tău, cu formula 21/121.
Ce document îmi trebuie neapărat? Borderoul de achiziție (14-4-13) cu datele vânzătorului, plus declarația de patrimoniu personal și NIR-ul.
La Fintaxy punem la punct procedura completă pentru firmele de second-hand: de la borderou și declarații, până la regimul marjei de TVA și monografia contabilă corectă. Ca să cumperi liniștit și să vinzi fără surprize la control. Scrie-ne pe fintaxy.com.
Articolul are scop informativ și nu constituie consultanță fiscală individualizată. Cotele și plafoanele se pot modifica; pentru situația concretă a firmei tale, verifică împreună cu contabilul sau cere-ne o analiză punctuală.